Announcement

Collapse
No announcement yet.

Dacă (nu) taie, trebuie ascuțit.

Collapse
X
  • Filter
  • Time
  • Show
Clear All
new posts

  • #16
    Sigma 1000/3000/10000 este un kit foarte solid.

    Măcar una medie (~1000) și una mai fină. Pentru oțelul mai moale cum are Zwilling, minim 3000. Dar se obțin rezultate mai bune în utilizare și cu pietre mai fine de atât.

    Un kit bun poate fi și Naniwa Sharpening Stone 400 (ori Suehiro 320), 1000, 5000. Sunt fostele Super Stone.

    Sau pentru un buget mai mic la mediu merge King 1200 și fin Suehiro Rika 5000.

    Sau Shapton 2000 și dacă vrei să treci la cuțite cu oțel dur cândva, completată cu Shapton 8000.

    Le-am avut pe toate astea. Unele le mai am încă. 2 chiar sunt exemplare noi.

    Comment


    • #17
      Multumesc ptr infos. Le notez si vad ce gasesc. Daca ai extra pe care nu le folosesti, da-mi de stire.

      Comment


      • #18
        Bai, nicaieri nu scap de tine!

        La un moment dat o sa vreau si eu un shaptop glass ceva mai fina, pe la 10k ma gandesc. Am sigma aia de 6k deci as incerca si una de 10k, ca imi place, dar am auzit pe multi ca lauda si Shaptonul... decisions decisions.

        Comment


        • #19
          OK MarianS, îți trimit ce opțiuni pot.

          ClubEdIn, apoi Sigma 10 și 13 sunt pietre faine. Shapton Glass 10k și în general seria HR toată, este pentru oțelurile foarte dure. Am văzut că merg bine pe toate oțelurile cât timp sunt foarte dure și mai puțin bine pe oțelurile moi (aliajele s-au dovedit irelevante). Există în seria Glass si 3 pietre HC (declarativ pentru oțelul carbon, dar în esență și pentru oțelul mai moale, fiind compoziție soft bond piatra), cu rezultate mai bune pentru oțelul moale, dar sunt numai 4, 6 și 8000. Restul sunt toate HR. Tot pentru oțelurile mai moi Shapton recomandă seria Pro a lor. Acum noțiunea de oțel moale pentru ei este de pe la HRC 63 în jos, adică o arie foarte generoasă, unde noi înțelegem moale valori mult mai mici.

          Comment


          • #20
            Încă unul făcut https://www.youtube.com/watch?v=Vx9VdzY7l3c

            Comment


            • #21
              Câteva idei despre grit și de ce unele pietre sau de ce pietrele nu aveau grit până cu ceva ani în urmă.

              Privim noțiunea de grit ca și putere abrazivă a pietrei, însă ea în sine are în vedere dimensiunea particulelor abrazive. Pentru valori voi folosi sistemul japonez, ca să capete sens în contextul pietrelor sintetice cele mai utilizate.

              Aceste particule abrazive pot avea diverse tipuri de comportament. De exemplu la o piatră naturală, după ce s-au desprins niște particule abrazive, ele se pot sparte și piatra prin utilizare să devină treptat tot mai fină. Asta este o caracteristică a pietrelor naturale, cu unele excepții. O excepție notabilă este coticula. De partea pietrelor sintetice, fenomenul este inversat, fiind excepții pietrele care au grit variabil. Eu am singura piatră de acest fel pe care o cunosc și la care particulele de sfărâmă pe intervalul 8000-12000. Este o combinație de particule naturale cu adeziv sintetic.
              Dar dimensiunea particulelor nu dictează mereu cât de abrazive sunt sau prin natura structurii sale, chiar dacă particulele nu se sfărâmă prin utilizare, sunt foarte compacte și pietrele sunt foarte dure, astfel încât particulele pot forma o suprafață omogenă și mult mai fină decât ar sugera că permite dimensiunea în sine. Astfel de pietre cu Arkansas și novaculitele în general, dintre cele naturale, dar și la sintetice a fost reprodus comportamentul. Sunt de menționat multe hone-uri pentru brici, unele dintre ele cu particule extrem de mari (în zona de grit 600-1200), dar care lasă rezultate comparabile cu particule și de 10x sau 20x mai fine. Suprafața lor se lustruiește practic ajungând la un grad de finețe tot mai mare în timp. Dacă ar fi expus un nou strat abraziv, procesul ar trebui reluat, pentru că ar fi mult prea abrazive.

              Ăsta este motivul pentru care la pietrele vechi sau anumite categorii, nu există real noțiunea de grit. De exemplu Spyderco Ultra Fine, o piatră ceramică din pulbere de safir, poate suporta o suprafață atât de fină încât s-ar comporta precum particulele din regiunea 16-20k. Normal este dată chiar mai abrazivă decât dimensiunea particulelor ce o pun în zona 8000. Așa că practic dacă te mănâncă undeva și pui pe ea o piatră diamantată de 150, ajungi imediat la o suprafață mult mai abrazivă. Dar dacă s-ar folosi o progresie tot mai fină pe suprafața aia, piatra și-ar schimba practic întreg comportamentul. Și fiind ceramică de mare densitate, va păstra acest comportament extrem de mult timp. Hone-urile pentru brici nu-s cu mult diferite prin comportament. Și pentru că ele deveneau tot mai fine în timp, chiar dacă ar fi fost bună îndreptarea suprafeței, a fost preferată o adaptare la deformarea apărută și păstrarea suprafeței cât mai fină, decât resetarea ei. Și am un hone la care se observă bine cât de utilizat a fost și chiar dacă are o parte perfect dreaptă, a rămas neatinsă. Toți cei care l-au avut au preferat partea cea mai fină, care era cea deformată. Este un lucru bine de știut pentru că practic prin felul în care este tratată suprafața, se stabilește comportamentul pietrei.

              Comment


              • #22
                https://www.youtube.com/watch?v=wQhye18VDQw

                Puțină activitate cu un brici. Cel mai greu lucru de făcut la brici nu este să-l ascuți, ci să-l ascuți suficient cât să taie, dar să nu taie mai mult decât trebuie. Ceea ce pare pe lângă o prostie si ceva simplu de realizat, până te apuci de asta și folosești unul. Am văzut destule cazuri, cunosc și personal, în care s-a merg nejustificat de mult cu lama și la ras s-au întâmplat evenimente foarte neplăcute. Briciul de azi l-am și folosit să văd cum este exact. Ar fi mers încă o mică idee mai ascuțit poate, dar foarte puțin. În rest, confortabil la folosire. Chiar dacă nu se compară cu Boker pe care-l utilizez eu mai nou, nu a fost deloc rău.

                Comment


                • #23
                  Ce te faci cand termini parul de pe maini?

                  Comment


                  • #24
                    În general sunt econom cu asta. Este exploatare sustenabilă În ultimile zile am testat 5 Thuringian generice și 4 Escher (tot Thuringian de altfel). N-am găsit 2 la fel. Astea erau deja oprite de mine sau selectate de alții înaintea mea.

                    Comment


                    • #25
                      Care ar fi un set de cutite de bucatarie bun, pe care l-ai recomanda. Nu ceva exorbitant de scump, dar sa zicem ca primeaza sa fie de calitate.

                      Comment


                      • #26
                        Ce înseamnă set? Ce buget real?

                        Poza asta, pentru cineva interesat de așa ceva, simbolizează crema sculelor audio, ce e spre dreapta mai ales. Iar ăla mare e un fel de Focal Grande Utopia
                        Și ca valoare s-ar putea să surprindă, 10 Thuringian, 5 sunt Escher.

                        Comment


                        • #27
                          1000-2000 lei?

                          Comment


                          • #28
                            Ăștia au un oțel foarte bun (proprietar) și cuțitele au geometrie bine gândită. Singurul minus din perspectiva mea este că inițial a trebuit să le ascut eu, dar după s-au comportat excepțional cu întreținere minimă. Și prețurile sunt de bun simț pentru cât de mult oferă din toate punctele de vedere.

                            https://www.sabatier-shop.com/kitche...0cui25poa.html Prima mea alegere pentru Stainless.
                            https://www.sabatier-shop.com/kitche...bcui25pol.html Dacă cumva simți că poți avea grijă de unul din oțel carbon.
                            https://www.sabatier-shop.com/3222-a...---carbon.html Un cuțit excepțional. Oțelul carbon din perioada aia este mult mai pur. Aproape că-mi vine să-l iau eu dacă nu-l rezolv pe-al meu.

                            La chef astea ar fi.

                            Complementar
                            https://www.sabatier-shop.com/kitche...0offbopoa.html Nu prea poate lipsi.
                            https://www.sabatier-shop.com/kitche...0des13poa.html Util și ăsta. Dacă vrei mai flexibil și pentru pește în mod deosebit, Rapala fără rezerve.

                            Cu atât poți face cam tot ce dorești. Opționale sunt astea două:
                            https://www.sabatier-shop.com/kitche...0tld25poa.html
                            https://www.sabatier-shop.com/3180-a...nife10-in.html

                            Pentru satâr dacă vrei unul serios, te pot ajuta. Nu recomand altceva. Mi-au trecut prin mână destule. Poate și vreun chef, dar sunt alegeri excepționale astea de mai sus și merg pe aceeași linie. Iar ca suport, poate îți face cineva unul dacă nu ai. Cel mai simplu este unul magnetic cu o față de balsa.

                            Alternativ de la nemți ar fi Dick și Wusthof. Mi-a plăcut totuși mai mult oțelul francezilor și geometria.

                            De la japonezi cele mai accesibile ar fi Tojiro (în bugetul dat poți merge chiar pe cele mai bune cuțite ale lor, am personal, am lucrat cu toate, 10+), Global (din păcate cam de la orice magazin costă mult și eu mai am puține), Glestain (mai greu de găsit în Europa și scumpe, dar foarte bine făcute).

                            Au și chinezii niște opțiuni interesante, dar alea bune nu-s ieftine.

                            Comment


                            • #29
                              Modelul clasic King Cutter de la Boker, aflat în producție într-o formă sau alta de un car de ani alături de un hone poate și mai clasic, un Swaty, readus la adevărata valoare. Foarte fain a lăsat lama, poate prea ascuțită. Acum ne uităm cu oarecare dispreț la pietrele astea, însă ele sunt foarte interesante și versatile. Am încercat cam tot ce se poate încerca cu Swaty și am găsit o formulă care să-i maximizeze performanța. Particulele din Swaty nu-s superfine, dimpotrivă chiar, dar prin frecare ele pot fi "rupte" și aduse la un nivel fin. Într-o comparație amplă făcută de cineva, Swaty a fost plasat ca și lamă undeva în zona 15k, ceea ce pentru un hone sintetic din orice perioadă, este enorm. În hârtia pe care o am eu, un fel de certificat de fapt, este atestat faptul că a fost cel mai popular și dorit hone, produs în peste 5 milioane de exemplare (fără să fie numărate clonele de orice fel). Mi-aș dori cândva și un exemplar ca ăsta http://www.tomonagura.com/synthetic-...waty-hone.html numai să văd cum este. Dar ce spune acolo este consistent în mare parte și cu ce am experimentat direct. Din păcate uleiul special făcut pentru acest hone, chiar de către producătorul său, a dispărut de multă vreme. Singura alternativă de luat în seamă a fost spuma de ras. Foarte foarte bine s-a comportat cu spuma de ras, foarte rău uscat, rău cu apă, destul de rău cu WD40. De asemenea suprafața a fost trecută printr-o progresie de la 150 la 12000 și pregătită înainte de utilizare. Totuși nu a fost suficient și elementul de lubrifiere contează foarte mult.

                              Despre Boker am numai lucruri bune de spus. Nu degeaba a rămas prezent atâta amar de vreme.

                              Dacă dorește cineva o piatră dublă King KDS nouă, să-mi lase un mesaj. KDS este versiunea supremă a pietrelor duble King și în general a tuturor pietrelor duble pe care le-am întâlnit. Are de partea sa o mulțime de plusuri, iar prețul e imbatabil.

                              Comment

                              Working...
                              X